miercuri, 5 mai 2010

40 de ani de carieră artistică pentru Vasile Conea


Celebrul interpret de muzică populară Vasile Conea sărbătoreşete 40 de ani de carieră artistică, printr-un spectacol grandios, la Timişoara. Marele spectacol, care va reuni 30 dintre cele mari nume ale scenei de muzică populară din România, are loc joi 05 Mai, de la ora 18, la Sala „Capitol”. Vor urca pe scenă: Nicoleta Voica, Nicu Novac, Tiberiu Ceia, Mirela Petrean, Luciana Văduva şi mulţi alţii. Intrarea este liberă la spectacolul care marchează 40 de ani de muzică nemuritoare a lui Vasile Conea.



Regele doinelor la 40 de ani de bătut scenele 

Vasile Conea interzis înainte de 89 pentru că fredona în română melodii sârbeşti...
 
40 de ani de când a ţinut pentru prima dată microfonul în mână, munţi de amintiri şi niciun regret. „Regele doinelor” cum a fost alintat de-a lungul timpului Vasile Conea nu este un maestru al vorbelor. Dacă s-ar putea la fiecare întrebare ţi-ar răspunde printr-o strofă dintr-o doină... E mult mai fascinant însă... Cântecul a bătut totul în viaţa lui. Vocea lui i-a fermecat de-a lungul timpului pe românii din întreaga lume. Nu uită turneele prelungite din Asutralia sau America, dar nici nunţile pe care a trebuit să le onoreze deşi pentru aceasta trebuia să parcurgă uneori şi mii de kilometri distanţă.

Interzis pentru că a vrut să distreze oamenii

Vasile Conea nu poate uita nici ce i s-a întâmplat înainte de 1989. Când a fost interzis pentru că a avut curajul să cânte în românşete doinele sârbeşti. „Erau cântece mai liberale, dar nu am crezut că se poate întâmpla aşa ceva. Ridicam sălile în picioare şi am ajuns să fiu chemat la multe nunţi sârbeşti. Îmi amintesc şi acum că la turneul de America am cântat o melodie în sârbşte despre Bosnia. Patronul care era un bosniac s-a pus în genunchi şi a început să plângă”, îşi aminteşte Regele doinelor. Toate au rămas însă o frumoasă amintire, sau din contră. Joi, de la ora 18, la Sala Capitol, Vasile Conea dă un spectacol grandios, cu prilejul aniversării. Pentru el vor cânta 30 dintre cele mai mari nume ale scenei de muzică populară din întreaga ţară.

Românii nu mai ştiu să se distreze

A avut o viaţă grea. Tatăl i-a murit la vârsta de 5 ani şi mama a fost nevoită să-l dea la casa de copii. Nu putea să aibă grijă de toţi copii pe care îi avea. Vasile Conea a trecut peste renghiul jucat de soartă. Mai mult, în ultimele clipe de viaţă el a rămas ultimul dintre fraţi care şi-a îngrijit mama. Chiar dacă a avut zeci de admiratoare şi a primit de mii de ori flori şi bileţele de amor, Vasile Conea susţine că cel mai tare a iubit-o pe Florica. După 25 de ani de căsnicie se simt la fel ca în prima zi în care s-au cunoscut. După 40 de ani de cântat şi 60 de ani de viaţă, Conea recunoşate că înainte de 1989 se câştiga mult mai bine din muzică. „Pe atunci cântm la nunţi întreaga noapte şi primeam câte 15.000 de lei. Acum banul nu mai are valoare şi nici oamenii nu se mai distrează o noape întreagă la nunţi. Nu mai cânt mai mult de două ore, deşi am programări şi cum mai bine de un an înaintea unei nunţi”. Momentul său de glorie nu a fost însă nici în turenele din Australia, nici în cele SUA, nici în Austria sau în Serbia unde comunităţile româneştei îl adorau. „La un spectacol în 1987, în Parcul Rozelor studenţii au aprins fălcii şi au strigat numele meu minute în şir. Spectacolul a fost oprit atunci de Dehelanu. Studenţii s-au îndreptrat cu făcliile spre centru. A fost primul semn văzut de mine că sistemul comunist este pe ducă în Românai”.

Nu a uitat nicio melodie

A scos peste 400 de melodii şi 27 de casete, DV-duri şi discuri. Anii au trecut, dar vocea lui a rămas identică. „Vocea nu mi-a tremurat niciodată, dar înaintea oricărui spectacol, indiferent în ce moment al careierei ai fi e normal să ai emoţii. Vrei ca totul să iasă perfect”. Îi place muzica mai mult ca viaţa şi este convins că va cânta până când va închide ochii. Iubeşte să cânte pentru oamenii care îi apreciază cu adevărat muzica. „Nu am uitat niciodată vreo melodie de a mea deşi sunt câteva sute. De multe ori rămân şocat când cineva mă pune să cânt la vreo nuntă o melodie de la începuturi. O melodie pe care uneori nu am mai cântat-o de 30 sau chiar 40 de ani. Am văzut petrecăreţi care aruncau toţi banii când le cântam la masă. Nu mi-a plăcut niciodată acest lucru şi îi opream când exagerau. Au fost mulţi pe care când îi vedeam câţi bani pot să-mi dea le explicam că în ritmul acesta după o beţie ar putea ajunge săraci. Şi eu am dat bani la muzicanţi, dar în toate trebuie să existe o limită”.
sursa:ZIUA DE VEST

Anotimpuri
Autor: Ionel Peia
Anotimpuri, anotimpuri
Şe dân vremi îndepărtace
Cu lăuţ şî cu alămuri
Dă Vivaldi-aţ fost cântace,

Anotimpuri, anotimpuri
Şe vă fugăriţ întruna
Dă ghingeşti că pierjeţ trenu
Care treşe ca furtuna...

Anotimpuri, anotimpuri,
Staţ, măi zăboviţ un pic,
Că mă uit şî văd că ghemu
Să prefaşe tăt măi mic.

Aţ pucea să măi rămâneţ
“La Poşmândre”, “La Givan”
Ori la “Gura Satului”,
Fiecare câci-un an.

Iarna poace ca să pleşe
După două săptămâni,
Că să poartă mult pre reşe
Cu copii şî cu bătrâni.

Anotimpuri, anotimpuri,
Tare draji m-aţ fost voi mie.
Dacă ghemu nu s-ar rupe,
V-aş cânta o veşnişie.

joi, 21 ianuarie 2010

Sfântul Vasile, prima sărbătoare a anului-01.01.2010






Sfântul Vasile, prima sărbătoare a anului




Prima zi a Noului An, care marchează şi sărbătoarea Sfântului Vasile, dominată, în trecut, dar şi prezent, de practici şi ritualuri magice, mai păstrează şi în prezent unele semnificaţii mistice, asociate cu începerea unui nou ciclu al vieţii.

Un număr mare de practici magice şi ritualuri se săvârşeau în această zi, ce marchează începutul, nu doar al unul nou an, dar şi, în mod simbolic, al unui nou ciclu de viaţă.

Un nou ciclu de viaţă

Prezenţa Sfântului Vasile este şi ea explicată diferit, prin prisma mitologiei populare. În unele locuri, Vasile este considerat a fi chiar numele de botez al lui Iisus Cristos, alteori apare ca fiind primul petrecăreţ, cel care a iniţiat tradiţia sărbătorii care îi poartă numele.
Prima zi a anului este considerată un moment propice pentru desfăşurarea practicilor magice. Pe de o parte, 1 ianuarie reprezintă un moment de cumpănă - cea dintre ani -, care, în funcţie de buna cunoaştere a tradiţiilor mitologice, poate fi interpretată în sensul dorit de fiecare; pe de altă parte, este o zi fastă prin excelenţă, este prima zi a anului, a unui nou interval de timp.

De la Sfântul Nicolae la Sfântul Vasile
 
Integrându-se în perioada mai largă a sărbătorilor de iarnă, ce debutează în ziua de Sfântul Nicolae, obiceiurile ce au drept scop uratul revin la domeniul fundamental al vieţii omului simplu de la ţară: muncile agricole, fertilitatea câmpului, roadele bogate etc. Astfel, "Semănatul", "Pluguşorul", "Plugul cel Mare" şi "Vasilica" sunt cele mai importante texte "magice" care se rostesc în prima zi a anului şi au o valoare colectivă puternică: sunt adresate individual, fiecărui gospodar în parte, dar acelaşi conţinut se referă şi se repetă pentru toţi membrii comunităţii.


Sorcova – magia primei zile

De asemenea, în categoria manifestărilor colective bazate pe principiile "magiei primei zile" se integrează şi textele ce urează bunăstare fizică şi materială individului: "Sorcova" sau colindele de Sfântul Vasile (care le urează celor apropiaţi sănătate şi putere de muncă).

Sfântul a trăit în secolul IV
 
Sfântul Vasile cel Mare, sărbătorit în prima zi a anului nou, a trăit între anii 330 şi 379, în vremea împăratului Constantin.
Sfântul Vasile s-a născut în Cezareea Capadochiei, din părinţi credincioşi şi înstăriţi, Emilia şi Vasile, tatăl său fiind dascăl în cetate. Iubitor de învăţătură şi înzestrat pentru carte, Sfântul Vasile şi-a îmbogăţit cunoştinţele învăţând în şcolile din Cezareea, Bizanţ şi Atena, la cea din urmă cunoscându-l pe Sfântul Grigorie de Nazians, cu care a legat o strânsă prietenie.
A fost înălţat la rangul de arhiepiscop al Cezareei în anul 370, în vremuri grele pentru Biserică. Sfântul Vasile a dus o luptă aprigă, prin scris şi cuvânt, luminând creştinătatea şi apărând dogma Sfintei Treimi. Sfântul Vasile a murit la vârsta de 50 de ani, în ziua de 1 ianuarie, intrând în istoria creştină cu numele de Sfântul Vasile cel Mare.


Apără de duhuri rele
 
În tradiţia populară, Sfântul Vasile apare înfăţişat cu mai multe "chipuri". Astfel, el apare ca unul dintre sfinţii care au făcut minunile cele mai mari, fiind păzitor de duhuri rele, cu "mare putere asupra dracilor". Astfel, cu rugăciunile lui se scot duhurile rele şi necurate din oameni.

sursa:
 http://www.evz.ro/articole/detalii-articol/881229/Sfantul-Vasile-prima-sarbatoare-a-anului/